CNIV 2015

Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești


BUCHAREST, 22 APRIL 2015, CNIV ROMANIA
Dr. Marin Vlada, University of Bucharest
from http://mvlada.blogspot.ro/



OCTAVIAN C. BÂSCĂ (1947-2003) a fost profesor de informatică [1, 10] la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică [2-6], dr. în informatică din anul 1977 cu teza de doctorat "Sisteme de stocare și regăsire a informației". I-am fost student și coleg, de aceea simt datoria să-mi exprim astfel recunoștința și admirația pentru întreaga sa activitate, și pentru eforturile sale deosebite în a contribui la  dezvoltarea unui domeniu nou ca informatica, și de a forma peste 30 de generații de informaticieni [7].
A fost un remarcabil absolvent al școlii de informatică fondată de Grigore C. Moisil la Facultatea de Matematică, și care a preluat de la acesta "ștafeta" și cele mai importante deziderate privind dezvoltarea Informaticii, precum și utilizarea calculatorului în dezvoltarea societății românești.
A fost unul dintre cei mai admirați profesori de informatică de la Facultatea de Matematică [8].
Astăzi, cu noile tehnologii informaționale la care s-a ajuns în domeniul Informaticii și IT, sper ca eforturile sale științifice și didactice să fie o pildă pentru noile generații, și să fie cunoscute de cei interesați în dezvoltarea științei.

Născut în 26 aprilie la Craiova, ca elev de liceu a reprezentat de două ori România la International Mathematical Olympiad (IMO), obținând premiul II (Moscova, 1964) și premiul III (Berlin, 1965) [9].

  • În anul 1970 a absolvit secția Masini de calcul, înființată de acad. Grigore C. Moisil, în anul 1960 [10, 11], la Facultatea de Matematică–Mecanică, Universitatea din București, iar apoi, in acelasi an, a devenit asistent universitar prin repartitie guvernamentala [12, 13].
  • A fost lector universitar (1977-1991), conferentiar universitar, din anul 1991, si prodecan (1992-1996) la Facultatea de Matematica. In anul 1999 se transfera la Catedra de Informatica de la Facultatea de Matematica-Informatica, Universitatea din Pitesti, impreuna cu alti colegi de la Bucuresti: Tudor Balanescu si Luminita State. Era dezamagit ca la minister informatica nu avea o comisie proprie pentru confirmarea posturilor de conferentiar si profesor (in comisia de matematica exista atunci doar un singur informatician). Ulterior, s-a infiintat si comisia de informatica, iar prin legea din 2011, confirmarea functiilor de conferentiar si de profesor sunt aprobate la nivelul senatelor universitare.
  • A predat o diversitate de cursuri si seminarii: Masini de calcul, Structuri de date, Sisteme de operare si teleprelucrarea datelor, Banci de date si aplicatii economice (UNESCO), Teoria codurilor si structuri de date, Bazele programarii, Ecuatii diferentiale si integrale, Analiza matematica, Combinatorica si teoria grafurilor, Bazele informaticii, Structuri de date si algoritmi, Sisteme de operare, Tehnici de calcul, Software pentru mini si microcalculatoare, Baze de date, Calcul distribuit, Metode avansate de prelucrare a datelor, Algoritmi si teoria grafurilor.
















O. Basca, Cursul de Sisteme de operare si teleprelucrarea datelor, 1976

In imaginile de mai sus apar coperta si cateva pagini din forma litografiata a cursului aparuta in anul 1976 (250 pag.) la Tipografia Universitatii din Bucuresti (in acea vreme manuscrisul trebuia dactilografiat, dupa care se prelucra prin litografiere pentru multiplicare). Ca student, in anul III am avut acest curs tinut de Octavian Basca, iar la seminar fiind Marin Popa. Se poate observa ca pe coperta I am scris "Catedra de Informatica si Analiza aplicata" [1]. Nu imi amintesc de aceasta denumire. In prefata se scrie ca "acest curs este scris de autor la Facultatea de Matematica, Universitatea din Bucuresti, in anii 1972-1973, 1974-1975, si 1975-1976." In paginile de mai sus se pot vedea adnotarile pe le-am facut cand am invatat acest curs pentru examen.

Am facut observatii si trimiteri la cursul predat la tabla (de ex. la pag. 76-77, cap. 4, la sectiunea 5 "Problema celui mai scurt drum in digigraf", la algotitmul 2 am realizat completari si am adnotat "vezi in curs"). Constat ca la bibliografie apar 21 de titluri, dintre care multe foarte recente, la vremea respectiva: A. T. Bertztiss, Data structures, Theory and Practices, Academic Press, New York and london, 1971; M. V. Wilkes, Sisteme de operare cu acces multiplu, Editura Tehnica, 1974; D. E. Knuth, Tratat de programarea calculatoarelor, Editura Tehnica, 1974.
Cursul este structurat in 9 capitole: 1. Notiuni de teoria multimilor; 2. Functii si relatii; 3. Notiuni de teoria grafurilor; 4. Aplicatii ale teoriei grafurilor; 5. Reprezentarea in calculator a structurilor; 6. Organizarea fisierelor; 7. Descrierea structurala si functionala a sistemelor de calcul; 8.  Proiectarea sistemelor de operare; 9. Teleprelucrarea datelor.
Analizat dupa 40 de ani, se poate constata ca tematica acestui curs conceput in anul 1976, astazi aceasta se preda la cel putin 4 discipline pentru domeniul de licenta Informatica: Arhitectura calculatoarelor, Sisteme de operare, Structuri de date, Teoria grafurilor.

Comparativ cu domeniul Matematica, unde un matematician nu are in studiu o mare diversitate de tematici, in domeniul Informaticii un informatician este nevoit sa studieze o mare diversitate de tematici, avand in vedere cele doua componente- hardware si software, si evolutia rapida a acestora, toate acestea pentru aplicatii destinate rezolvarii practice dintr-o mare diversitate de domenii de activitate ale societatii.
În imaginea alaturată se poate vedea Prefața (referenți) Octavian Bâscă și Horia Georgesu la cartea lui Leon Livovschi, Bazele Informaticii. Structura si functionarea calculatorului, Tipografia Universității din București, 1979.

Promoția 1970 - Mașini de Calcul și Promotia 1978 - Informatică




Note și Referințe


[1] Informatica s-a cristalizat ca stiinta in perioada 1960-1970, atat pe plan mondial, cat si in Romania, avand izvoarele in domeniul Computer Science (Stiinta calculatoarelor); astazi, nici o stiinta nu isi poate revendica construirea computerului modern definit unitar de componenta hardware (echipamente si dispozitive) si componenta software (proceduri si sisteme de programe), desi conceperea arhitecturii computerului a fost realizata de matematicianul John von Neumann (First Draft of a Report on the EDVAC); calculatorul si tehnologiile oferite astazi sunt rezultatul colaborarii mai multor domenii din stiinte si tehnica, si la randul lui, calculatorul a avut un impact deosebit in dezvoltarea stiintelor si tehnicii; de-a lungul timpului, disciplinele de informatica au fost predate de cadrele didactice ce erau in urmatoarelor catedre: Informatica si Probabilitati (anul 1984-32 profesori, anul 1988-31 profesori), anul 1993: Fundamentele Informaticii (23 profesori), Informatica teoretica (31 profesori), anul 2000: Fundamentele Informaticii (21 profesori), Informatica (18 profesori)


[2] catedrele Facultatii de Matematica, anul 1984: Analiza (20 cd), Algebra-Geometrie (21 cd), Informatica si Probabilitati (32 cd), Mecanica (18 cd), Institutul de matematica (20 cercetatori), Colectivul de studiul sistemelor (6 cercetatori), Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (41 analisti si programatori)


[3] catedrele Facultatii de Matematica, anul 1988: Analiza si Algebra (29 cd), Mecanica si Geometrie (28 cd), Informatica si Probabilitati (31 cd), Institutul de Matematica (10 cercetatori), Colectivul de matematica de la Faculatea de Fizica (7 cd), Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (38 analisti si programatori)


[4] catedrele Facultatii de Matematica, anul 1997: Analiza (26 cd), Algebra (20), Geometrie (15 cd ), Mecanica si Ecuatii diferentiale (26 cd ), Probabilitati, Statistica si cercetari operationale (17 cd ), Fundamentele Informaticii (23 cd), Informatica teoretica (31 cd)


[5] catedrele Facultatii de Matematica, anul 2000: Analiza matematica (18 cd), Algebra (14 cd), Geometrie (11 cd ), Geometrie complexa, topologie si algebra computationala (14), Mecanica si analiza (19 cd), Probabilitati, Statistica si cercetari operationale (12 cd), Fundamentele Informaticii (21 cd), Informatica (18 cd)


[6] perioada 2009 - 2011: in anul 2009, ca urmare a unor masuri influentate de criza economica, s-au desfiintat catedrele (desi legea invatamantului nu se schimbase, aceasta se va schimba in ianuarie 2011), si au aparut doua "sectii" numite Departamentul de Matematica, respectiv Departamentul de Informatica, ambele cu regulamente separate aprobate de Senatul Universitatii din Bucuresti. Prin aparitia noii Legi a Educatiei Nationale, in anul 2011, au fost definite departamentele ca structura de organizare a facultatilor. In anul 2015, Departamentul de Matematică cuprindea 49 cadre didactice, iar Departamentul de Informatică cuprindea 40 cadre didactice. Comparativ, daca in anul 2000 existau 8 catedre ce cuprindeau 127 de cadre didactice, in anul 2015, exista 2 departamente ce cuprind 49 cadre didactice de matematica si 40 cadre didactice de informatica. De asemenea, se poate compara cu anul 1997 cand existau 104 cadre didactice de matematica (5 catedre) si 54 cadre didactice de informatica (2 catedre)


[7] Promotii FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/


[8] Promotia 1978 Informatica, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/, http://www.unibuc.ro/n/cultura/alumni/Alumni_Promotia_1978_-_Informatica.php


[9] Romania a gazduit aceasta competitie(IMO) in anii 1959 (prima editie, din initiativa Romaniei, cand au participat 7 tari), 1960, 1969, 1978, 1999, iar in anul 2018 va fi din nou gazda. De altfel, Romania a avut initiativa organizarii primei editii a Balcaniadei de informatica - Balkan Olympiad in Informatics (BOI), ce s-a desfasurat in anul 1993, la Constanta, si initiativa organizarii primei editii a Olimpiadei de Informatică pentru Ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Cluj-Napoca, 1994) - Central European Olympiad in Informatics (CEOI)


[10] M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/informatica-la-universitatea-din.html


[11] Dragoș Vaida, Informatica în România - primii ani, REVISTA DE POLITICA ŞTIINŢEI ŞI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUĂ, Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani


[12] Promotia 1970, Grupa 506 – Masini de calcul, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html; la aceasta grupa au absolvit: Adrian Atanasiu, Octavian Basca, Mihail Cherciu, Ileana Popescu, Luminita State, Ioan Rosca, Nicolae Tandareanu; Promotia 1971, Grupa Masini de calcul: Tudor Balanescu, Stefan Stefanescu, Marin Popa


[13] decizi la nivel de stat: Se aprobă (hotărâre a CC al PCR, aprilie 1972) "Programul privind perfecţionarea sistemului informaţional economico - social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971 - 1980“, se dizolvă Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi transferarea atribuţiilor ei la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, creat in anul 1967


[14]Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universitățiidin București, AMC 13-14 (1970), 9-20, în J. S. Golan, Semirings and their Applications, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London, 1999


[15] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan C. Andreian Cazacu), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1984


[16] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan N. Boboc), Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1988


[17] FMI, Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice si cercetatorilor din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 1997


[18] Gr. Albeanu (editor), Lista lucrarilor stiintifice ale cadrelor didactice din Facultatea de Matematica (Decan V. Preda), Editura Universitatii din Bucuresti, 2000


[19] Ion Ivan, http://www.ionivan.ro/ISTORIA-INFORMATICII/istoria-index.htm


[20] Marius Guran, Începuturile şi dezvoltarea informaticii în România , http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/istoric%20guran.pdf


[21] UBB Cluj , FMI
http://www.cs.ubbcluj.ro/facultatea-de-matematica-si-informatica-rol-fundamental-in-dezvoltariea-informaticii-si-industriei-software-din-romania/