CNIV 2018

Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș


BUCUREȘTI 06 IUNIE 2018, CNIV România
Marin Vlada, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt , 2018


Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii” - Universitatea din Bucureşti. DIVIZIA DE ISTORIA ŞTIINŢEI (DIS) a Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Luni 4 iunie 2018, orele 15-18, în Sala de Consiliu a Academiei Române. Ref. http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt | http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom






20180604_171012

Istoria Informaticii românești: Acad. Gh. Păun

ÎNTREBARE: Există "preistoria" informaticii românești dincolo de matematicianul Gabriel Sudan (1927)?

Update:<<"Certificatul de naștere" al calculatoarelor este teza de doctorat (1936) a lui Alain Turing, prin ideea mașinii universale (deci, programabile, date + programe scrise în același loc, pe bandă) și teorema de existență a unei asemenea mașini. John von Neumann a declarat explicit că a fost influențat de ideile lui Turing. Dar, nu e nicio contradicție cu matematicianul român Gabriel Sudan, ce și-a dat doctoratul cu David Hilbert. Eu vorbesc despre „pre-istoria” informaticii (românești), căutând rezultate care astăzi pot fi citite ca fiind de informatică. De pildă, Teoria limbajelor formale este parte a informaticii teoretice; șirurile Thue și extensii ale lor sunt studiate mult în Teoria limbajelor formale - iar șirurile Thue au fost introduse la începutul secolului 20 (ca rezultat al iterării de morfisme pe V^*). Asta înseamnă că Teoria limbajelor formale are începuturile acum 120 de ani, fără ca asta să extindă informatica însăși până acolo (chiar dacă, la 1900, Hilbert vorbea despre rezolvarea "mecanică", deci algoritmică, a ecuațiilor diofantice, apoi a întrebat explicit "ce înseamnă a calcula mecanic?").>> acad. Gh. Păun, comentariu ulterior prin e-mail

Prezentare de carte: ROMANIAN CIVILIZATION. Supp.1 - http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc

"One Hundred Romanian inTheoretical Computer Scientists", Editura Academiei Române, 2018

Edited by

  • Svetlana COJOCARU, Chişinău, Corresponding Member of the Academy of Sciences of Moldova, 
  • Acad. Gheorghe PĂUN, Curtea de Argeş, 
  • Prof. univ. dr. Dragoş VAIDA, Bucharest







Istoria Informaticii românești: Prof. D. Vaida

PIONIERATUL NOSTRU ÎN INFORMATICĂ - IFA, UNIVERSITATE, ASE, 1957-1973

  • Primii pași. Istoria științei - matematica sau informatica - ca știință propriu-zisă
  • Istoria informaticii, primele dezvoltări. Articolul prof. Gr. C. Moisil (1970)
  • Informatica a început în România la IFA - Laboratorul de mașini electronice de calcul (1957)
  • Universitatea din București, prima Școală de informatică din România (1960)
  • Pionieratul românesc ân informatică, termeni și precizări

"În anul univ. 1933-1934, Gr. C. Moisil a început la Universitatea din Iași primele cursuri de Logică si teoria demonstrației. Primele idei privind aplicațiile au apărut în anul 1949 și primele cicluri de lecții în București privind modelele și metodele descoperite, s-au desfășurat în anii 1953 și 1954. Teoria algebrică a circuitelor de comutație a început să fie predatăționând Seminarul de Logica Matematică (1955). În acest cadru s-au format primii matematicieni, repartizați la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei, Laboratorul de Mașini de calcul. Centrul de calcul al Universității din București (CCUB) a fost înființat în februarie 1962. Localul Centrului de Calcul a fost luat în primire în toamna anului 1963, iar calculatorul CIFA-2 a fost instalat în anul 1964. În primăvara lui 1957, Gr. C. Moisil a organizat la facultate, în sala 1, două cicluri de lecții. Primul se referea la calculatoarele digitale și era prezentată de ing. Victor Toma, care pe atunci construia la IFA calculatorul CIFA (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică al Academiei). Ciclul al doilea se referea la calculatoarele analogice, prezentate de prof. ing. Edmond Nicolau." Prof. dr. Dragoș Vaida




https://youtu.be/8KLCldiT-_Y

Istoria Informaticii românești: MECIPT-D. Farcaș

MECIPT-1, „Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timişoara” (azi Universitatea Politehnica Timişoara)

"Am avut privilegiul să lucrez la acest calculator între anii 1962 şi 1967. Calculatorul MECIPT-1 avea un singur tip de memorie – cea operativă (azi i-am spune RAM). Numai că această memorie se găsea pe un tambur magnetic, precursorul discului. Ea a fost obţinută de la un institut din Ungaria care dispunea în acel moment de mai multe astfel de echipamente, fabricate pe baza licenţei calculatorului sovietic M-3. Operaţia s-a realizat în cadrul colaborării dintre academiile de ştiinţă din România şi Ungaria, prin intervenţia academicianului Grigore C. Moisil."

"În fiecare an, între 1963 şi 1966, în luna iulie, la iniţiativa profesorului Moisil, la MECIPT-1 s-a efectuat şi practica a circa treizeci de studenţi care terminaseră anul 4 al facultăţilor de matematici. În primul an au venit studenţi de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, în anul următor de la Bucureşti şi Cluj, apoi numai de la Bucureşti."

"Primul loc în care mi-am expus aceste rezultate a fost, în primăvara 1967, la „colectivul de bionică”, în nu mai puţin de cinci şedinţe succesive. În martie 1967, aranjasem pentru mine o lună de specializare la Bucureşti, desigur la Centrul de Calcul al Universităţii, condus de Grigore Moisil şi de adjunctul său Paul Constantinescu. Imediat după sosire, profesorul Moisil a fost primul care mi-a arătat – cu vădită plăcere – exemplarul din revista germană EIK în care apăruse articolul meu."

SURSA: Dan D. Farcaş, INFORMATICA DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA. 50 DE ANI DE ISTORIE TRĂITĂ 2014.

https://youtu.be/ITL0VsnpQP0

Istoria Informaticii românești: Prof. I. Văduva (II)

"În anul 1966. Profesorul Moisil a ținut conferințe, seminarii, și a adunat în jurul lui oameni din toate profesiile ce puteau să beneficieze de informatică. A ținut multe conferințe, iar la Congresul matematicienilor români din anul 1956, a cunoscut somități în multe domenii ale matematicii din toată lumea, și ca urmare a acestui fapt, în anul 1959 a înființat o secție de "Mașini de calcul" la Facultatea de Matematică, iar în anul 1962 a înființat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), ce avea atunci 4 sau 5 oameni, și pentru că nu exista calculator, aveau obligația numai să se pregătească, să se documenteze, și atunci când vom putea avea un calculator, să poată să progreseze." Sursa: M. Vlada, Ciclul “Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad. Gr. C. Moisil, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom , 2018

https://youtu.be/srNY67Pj8sE