CNIV 2018

Proiectul ROINFO - 2018/2020 "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT" draft


M. Vlada (ed. coord.), "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii", vol. I (cap. 1), vol. II (cap. 2), vol. III (cap. 3-7), vol. IV (cap. 8-12), 2019

Ultima actualizare: 2 Septembrie 2019

  • Omul, când nu înţelege, e contra” Grigore C. Moisil.
  • Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea” Grigore C. Moisil.
  • În 1949 logica matematică în țara noastră avea un trecut. Aceasta a făcut posibilă abordarea aplicațiilor ei în studiul circuitelor de comutație. Publicasem în 1949 un articol în care arătam cum nu se poate separa cercetarea matematică în două, unele capitole prezentând interes pentru întrebuințarea lor în fizică și tehnică, altele nu. Puțin timp după apariția acestui articol un tânăr inginer, Leon Livovschi, a venit să-mi arate câteva articole din revista sovietică Electicestvo și să mă întrebe dacă instrumentul matematic utilizat în acele articole nu era tocmai algebra logicii. Astfel, am venit în contact cu cercetările sovietice asupra utilizării logicii matematice în studiul circuitelor de comutație. Matematica românească era pregatită să abordeze această problemă” Gr. C. Moisil, AMC, nr. 13-14, Ed. Tehnică, 1970;

60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ

Istoria informaticii românești descrisă de cei care au trăit-o

Etapa I – Volumele "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact"
• Volumul I: Computing – Contextul internațional, 2019 | Primele rezultate, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
• Volumul II: Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III: Computing – Apariție și dezvoltare, 2019
• Volumul IV: Computing – Dezvoltare și impact, 2020

PREFAȚĂ și ARGUMENTE online: https://www.scribd.com

Etapa II – Volumul V: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2020
• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

UPDATE: https://muzeu.unibuc.ro/ | http://www.edumanager.ro/ https://industrializarearomaniei.blogspot.com

UPDATE: https://www.matrixrom.ro/?s=Marin+vlada


Cursuri de utilizare a calculatoarelor în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB)

Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS

Proiectul ROINFO
(Romanian Informatics)
2018-2020.

Video Ⓒ
Marin Vlada (foto),

Stelian Niculescu (sunet),

George Vlada (procesare).

Omagiu acad.
Grigore C. Moisil
(1906-1973),
fondatorul informaticii românești

https://youtu.be/Y9gbKLUYHR8

Apel la contribuții Mai 2018

- http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

"Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații

- http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri

Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-2000

Termen limită propuneri: 1 nov. 2019 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info

Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020

Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2) : Iulie 2019 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

A II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni - 26 sept. 2019, amf. S. Haret

http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/gen-info



C U P R I N S - 12 Capitole - DRAFT

VOLUMUL I: Computing - Contextul internațional


Cuvânt introductiv ........................................... 15
Prefaţă și argumente ....................................... 21

1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor
1.1 Conceptul de Computing-istoric și evoluție (M. Vlada, Gh. Păun, Juraj Hromkovic)
1.2 Cronologia tehnicii de calcul-istoric și evoluție (M. Vlada, Nick Doiron)
1.3 Raport al “ACM Curriculum Committee on Computer Science”, USA, 1968 (Gr. C. Moisil)
1.4 Raport “Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor”, Europa, 1966 (W. K. de Bruijn)
1.5 Apariția și evoluția sistemelor de calcul (M. Vlada)
1.6 Apariția și evoluția societății informaționale (M. Vlada)
1.7 Apariția și evoluția limbajelor de programare (M. Vlada, V. Iorga)
1.8 Apariția și evoluția sistemelor de operare (M. Vlada)
1.9 Apariția și evoluția bazelor de date (M. Vlada, A. Ioniță)
1.10 Apariția și evoluția rețelelor de calculatoare (M. Drăgan)
1.11 Ideile inovatoare ale apariției sistemului Internet (M. Vlada)
1.12 From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses (M. Vlada, A. Adăscăliței)

VOLUMUL II: Computing - Contextul național


2 Contextul național privind fondarea informaticii românești
2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni (M. Vlada, S. Niculescu, A. Atanasiu, M. Popa)
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii (M. Vlada, E. Otlăcan, Adrian Adăscăliței)
2.3 Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C. Moisil)
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești (M. Vlada, Afrodita Iorgulescu, Ion Văduva, Ioana Moisil, Gheorghe Mihoc, Constantin Ottescu, Grigore C. Moisil, Virgil Emil Căzănescu, Radu Homescu)
2.5 Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității (M. Vlada, Catalin Mamali, Liviu Ornea, Solomon Marcus)
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești (Marin Vlada, Galina Toma, Gheorghe Samoilă)
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş, Ion Păvăloiu)
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale (M. Vlada)
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești (M. Vlada)
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 (Gr. C. Moisil, I. Văduva, M. Vlada, S. Niculescu, Constantin P. Popovici, I. Tomescu, Adrian Atanasiu, H. Georgescu, I. Popescu)
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră (Grigore C. Moisil, Victor Toma, Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Gheorghe Mihoc)
2.12 PLUB (Programming Language of the University of Bucharest)-un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (T. Bălănescu, Ș. Gavrilă, M. Gheorghe, R. Nicolescu)
2.13 Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și calculatoare (M. Vlada)
2.14 Programe și strategii de informatizare în România (Vasile Baltac, Dragoș Vaida, Florin Diac, Ion Ivan, Dan D. Farcaș, Radu Jugureanu, Marin Vlada, Grigore Albeanu, Ferucio Laurențiu Țiplea)

VOLUMUL III: Computing - Apariție & Dezvoltare


3 Dezvoltarea industriei de calculatoare în România
3.1 Ideile și construirea calculatoarelor românești (Marin Vlada, Marius Guran, Mihai Dragănescu, Ștefan Iancu, Lucian Vințan)
3.2 Calculatorul CIFA de la București (Marin Vlada)
3.3 Calculatorul MECIPT de la Timișoara (Vasile Baltac, Dan Dezideriu Farcaș)
3.4 Calculatorul DACICC de la Cluj Napoca (Mircea Bocu, Liviu Negrescu, Werner Schuster)
3.5 Calculatorul FELIX C - Fabrica de calculatoare București (Marin Vlada)
3.6 Sisteme de calcul românești (Marin Vlada, Nicolae Țăpuș, Constantin Săvulescu, Eugen Zaharescu)

4 Grigore C. Moisil, promotorul informaticii în România
4.1 Grigore C. Moisil - Din gândirea matematică românească (Solomon Marcus)
4.2 Clipe de neuitat (Victor Toma)
4.3 Opuşi inseparabili în gândirea românească. Grigore C. Moisil (Mircea Maliţa)
4.4 Discurs de primire a lui Gr. C. Moisil în Academia Română (Alexandru Myller)
4.5 După 40 de ani, despre Gr. C. Moisil şi vremea sa (Dragoş Vaida)
4.6 90 de ani de la naşterea matematicianului Grigore C. Moisil (Sergiu Rudeanu)
4.7 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, o contribuţie notabilă a lui Grigore C. Moisil la dezvoltarea informaticii în România (Ion Văduva)
4.8 Nevoia de Moisil (Gheorghe Păun)
4.9 Moisil, aşa cum l-am cunoscut (Cristian S. Calude)
4.10 Unde, când şi cum l-am cunoscut pe Gr. C. Moisil (Stelian Niculescu)

5 Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii
5.1 Academicianul Solomon Marcus – aniversarea a 90 de ani, Academia Română (Ionel-Valentin Vlad, Viorel Barbu, Alexandra Bellow, Marius Iosifescu, Basarab Nicolescu, Gheorghe Păun, Sergiu Rudeanu, Victor Ţigoiu)
5.2 In memoriam. Solomon Marcus (Mihai Nadin)
5.3 Professor Solomon Marcus’ Axioms (Sorin Istrail)
5.4 Pasiunea pentru limba română (Cristian S. Calude)
5.5 Acad. Solomon Marcus și promoția 1978 informatică, martori la fondarea informaticii românești (Marin Vlada)
5.6 Doctorand ȋn primul grup de doctoranzi coordonați de Prof. Solomon Marcus (Gabriel V. Orman)
5.7 Gândurile unui ucenic al profesorului Marcus (Toma Albu)
5.8 Întâlniri (Meetings with) cu Solomon Marcus, Ed. Spandugino, 2010 (Marin Vlada)

6 Pionierii informaticii românești – Universitatea din București
6.1 Despre ideile scrierii unei istorii a informaticii din România (M. Vlada)
6.2 Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (M. Vlada)
6.3 Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești, colaborator al acad. Gr. C. Moisil (M. Vlada)
6.4 Constantin P. Popovici, unul din primii profesori de informatică
6.5 Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români
6.6 Dragoș Vaida: matematica și informatica, în consonanță
6.7 Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană
6.8 Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State
6.9 Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești
6.10 Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești
6.11 Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician
6.12 Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil și initiator și dezvoltator de cercetări în simularea stochastică
6.13 Ioan Tomescu, creator al școlii românești de teoria grafurilor
6.14 Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii
6.15 Gheorghe Păun, un matematician-informatician inițiator al modelului de Membrane Computing: P sytems
6.16 Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuții în teoria algoritmică a informației și calcul cuantic
6.17 Horia Georgescu, un formator al generațiilor de informaticieni
6.18 Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale și prelucrării limbajului natural
6.19 Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale și al structurilor matematice discrete
6.20 Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni
6.21 T. Bălănescu, Gh. Marian, R. Nicolescu, Ș. Gavrilă, L. Sofonea: abordare pragmatică și formalizată a metodologiilor de programare
6.22 Ioan Roșca, un matematician expert în metode numerice și metoda elementului finit
6.23 Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining și Inteligența Articială
6.24 Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică și cercetări operaționale
6.25 Ștefan Ștefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi și prelucrări de date
6.26 Marin Popa, un matematician expert în rețele Petri și rețele de calculatoare, formator al generațiilor de informaticieni
6.27 Elena-Liliana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni

7 Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții
7.1 Dezvoltarea hardware și software - Informatică şi IT la Bucureşti
7.2 Dezvoltarea hardware și software - Informatică şi IT la Cluj-Napoca
7.3 Dezvoltarea hardware și software - Informatică şi IT la Iaşi
7.4 Dezvoltarea hardware și software - Informatică şi IT la Timişoara
7.5 Dezvoltarea hardware și software - Informatică şi IT la Craiova

VOLUMUL IV: Computing - Dezvoltare & Impact


8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România
8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB)
8.2 Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA)
8.3 Institutul de tehnică de calcul (ITC)
8.4 Institutul Central de informatică (ICI)
8.5 Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca
8.6 Centrele de Calcul teritoriale
8.7 Informatica în domeniul sănătății
8.8 Informatica în domeniul tehnic, economic și social
8.9 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România

9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE)
9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE
9.2 Activitatea de cercetare-proiectare
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul economic și Cibernetică economică
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de calcul; Noua clădire și dotarea
cu calculatoare electronice
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică economică (LCCE)
9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCC
9.4 Învățământul de informatică și cibernetică economică
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de calcul al ASE
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE
9.7.1 Manifestări științifice interne
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe
9.8 Revista de Cibernetică economică

10 Dezvoltarea domeniului de informatică/IT în România
10.1 Învățământul superior de informatică
10.2 Învățământul liceal și gimnazial de informatică
10.3 Producția de carte și publicații de informatică
10.4 Metode și sisteme informatice, studii și cercetări – evoluție și impact

11 Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018
11.1 Perioada de pionierat 1985-1990
11.2 Perioada de consolidare 1990-2000
11.3 Perioada de democratizare 2001-2018
11.4 Lecții în format digital
11.5 Dezvoltarea conținutului digital
11.6 Tipuri de software de instruire
11.7 Manuale digitale
11.8 Proiecte de Cercetare
11.9 O privire în viitor

12 Manifestări științifice și evenimente de informatică/IT în România
12.1 Congresul Matematicienilor Români, 1956
12.2 Conferința Națională de Cibernetică, 1958
12.3 Cursuri de informatică organizate de CCUB 1963-1969
12.4 Colocviul "Tehnici de calcul și calculatoare, București, 1967
12.5 Colocviul "Pregătirea cadrelor pentru informatică", Academia R.S.R., 1971
12.6 Colocviul Național de Informatică (INFO Iași), 1977
12.7 Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare CCUB-25 de ani, 1987
12.8 Conferința de informatică în economie (ASE), 1993
12.9 Programul "Sistemul Educaţional Informatizat" (SEI), 2001
12.10 Platforma de e-learning TimSoft, 2001
12.11 Platforma “Cancelaria Naţională”, 2003
12.12 Concursul de software educațional “Cupa Siveco”, 2003
12.13 Conferința Naționala de Învățământ Virtual (CNIV,) 2003
12.14 Școala de vară – Informatica la Castel, platforme open-source, 2003
12.15 Conferinţa de Interacţiune Om-Calculator (RoCHI), 2004
12.16 Conferinţa “eLearning and Software for Education” (eLSE), 2005
12.17 International Conference on Virtual Learning (ICVL), 2006
12.18 Portalul Elearning.Romania, 2006
12.19 Programul Intel®Teach, 2007
12.20 Programul "Instruirea în Societatea Cunoaşterii", 2009
12.21 Platforma educaţională Moodle România, 2010
12.22 Școala de Vară de Medii Virtuale (creatiVE), 2012
12.23 Conferințe și simpozioane de informatică și IT ale firmelor

Bibliografie generală

Index de Autori

Lista cărților de informatică din perioada 1955-2000