CNIV 2018

Volumul "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii" 2018


BUCUREȘTI 03 NOIEMBRIE 2018, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada*, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/
---------------
*membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei "Studii și Comunicări", Academia Română - http://prof.unibuc.ro/vlada

UPDATE: M. Vlada, Proiectul ROINFO 2018/2019 – 60 de ani de informatică românească, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. XI, 2018, Academia Romănă, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php

M. Vlada, "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri

https://www.unibuc.ro/2018/apel-la-contributii-pentru-volumul-istoria-in...

logo-roinfo-UB

Ultimul apel - Deadline: 27 Noiembrie 2018

Motto: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o.

  • La un moment dat într-o statistică făcută de alții, se vedea că Școala de la București era a treia din lume în acest domeniu de cercetare după URSS și SUA și acest lucru a fost subliniat”.
  • Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea

Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), A.M.C. nr. 13-14, 1970.

CIFA-160 de ani de Informatică Românească pentru că:

  • în anul 1957 s-a construit primul calculator românesc CIFA-1 de către colectivul condus de VICTOR TOMA la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Măgurele-București
  • în anul 1959 acad. GRIGORE C. MOISIL a înființat secția Mașini de Calcul la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din București, iar în anul 1962 a înființat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB).

Martori sunt: Dragoș Vaida, Constantin C. Popovici, Stelian Niculescu, Văduva Ion, Vasile Baltac, Dan Farcaș, Adrian Davidoviciu, Radu Homescu etc.

Recent, în cadrul proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info), lansat în luna mai 2018 în cadrul proiectului CNIV – Universitatea din București, s-a anunțat ultimul apel la contribuții pentru elaborarea volumului privind informatica românească: 8 decembrie 2018.

  • Cu acest ultim apel, invităm autori din mediul universitar, mediul preuniversitar și din industria de software/IT să se alature demersului nostru. Așteptăm de la un public larg aceste contribuții ce pot fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, evoluția și dezvoltarea industriei de software din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc.

În anul CENTENARULUI MARII UNIRI din anul 1918, organizațiile publice din România au inițiat diverse acțiuni de celebrare a evenimentului istoric realizat de români în anul de grație 1918. Aceste acțiuni se doresc a fi un omagiu pentru eforturile deosebite realizate de națiunea română în toate domeniile vieții economice, sociale, științifice, tehnice etc. Inițiativele și eforturile, de-alungul anilor, au fost realizate de mulți înaintași în toate activitățile lor, de aceea, astăzi, avem o datorie patriotică pentru ca aceste modele, succese și realizări românești să fie transmise ca "tezaur" generațiilor actuale și celor ce vor veni, să fie cunoscute și pe plan mondial.

Proiectului național ROINFO (Romanian Informatics) "Realizări românești în domeniul Informaticii" își propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că, încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III.

Amintim doar câteva aspecte importante din istoria de început a informaticii românești:

  1. Deceniile '50-'60 - apariția și construirea calculatoarelor electronice din generațiile I-III; apariția sistemelor de operare și a limbajelor de programare; primele cercetări și rezultate în teoria limbajelor formale și în Inteligența artificială; România acelor ani, înainte și după cel de-al II-lea război mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind apariția noilor științe: Cibernetica și Informatica, prin eforturile științifice ale comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În deceniul ‘60 România era considerată între primele țări din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic.
  2. Adaptarea și schimbările învățământului la toate nivelele (gimnazial, liceal, universitar, postdoctoral) pentru integrarea acestuia cu cercetarea și cu piața muncii. În anul 1959, acad. Grigore C. Moisil înființează secția de “Maşini de calcul”, la Facultatea de Matematica și Fizică, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (anul 1956). Specializarea "Mașini de calcul" era organizată în ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii.
  3. "Campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-’70 - Grigore Moisil a gândit un proiect transformat într-o acţiune naţională privind “matematizarea României” și utilizarea calculatoarelor, Moisil fiind cel care a avut ideea introducerii liceelor și facultăţilor de informatică în România, și o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. În felul acesta, la acea vreme, România era una dintre cele 10 universităţi din lume care aveau un Centru de calcul.

Definiție

Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):

  • studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  • dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  • utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  • promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  • promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)