CNIV 2020

Proiectul ROINFO - Pionierii informaticii românești


Dezvoltarea Computing IT/Informaticii în România: Etape

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”

BUCUREȘTI 12 IANUARIE 2020, CNIV România
Proiectul ROINFO 2018-2020 - www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
Conf. dr. Marin Vlada*, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/

---------------
*membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei "Studii și Comunicări", Academia Română - http://unibuc.ro/user/marin.vlada

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, Proiectul ROINFO - Pionierii informaticii românești: Etape. Dezvoltarea Computing IT/Informatică în România - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/pionieri-ro


Definiție. Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):

  1. studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  2. dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  3. utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  4. promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  5. promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)

Ca urmare a studiilor și cercetărilor în cadrul proiectului ROINFO, s-a elaborat o definiție pentru “Pionier al informaticii românești”, însemnând instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în Computing/IT/Informatica (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990), precizând 5 criterii, conform cu http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/pionieri-ro. Sunt considerați pionieri ai informaticii românești următoarele personalități:

Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu, Solomon Marcus, Mircea Malița, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu, Vasile Baltac, Dan Farcaș, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoș Vaida, Ion Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Țăpuș.





1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI

În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume Principia Mathematica ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939)

Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“ (1938, 1939), la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini). Acesta stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., elaborând ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire cibernetic, inventând o nouă știință: Cibernetica.

3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ

În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind Teoria circuitelor de comutație – după nr. de articole (Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).

4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI

În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) - Măgurele. 

5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE DE CALCULATOARE ÎN LUME

 ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

REZULTATE - Proiectul ROINFO "Romanian Informatica"

În perioada 2019-2020 au fost publicate următoarele volume:
• Volumul I (Computing: Contextul internațional) cuprinde capitolul 1, Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor.

• Volumul II (Computing: Contextul național) cuprinde, în continuare, capitolul 2, Contextul național privind fondarea informaticii românești.

• Volumul III (Computing: Apariție și dezvoltare) cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 3-6): 3. Dezvoltarea industriei de calculatoare în România; 4. Grigore C. Moisil-Computer Pionieer, fondatorul informaticii în România; 5. Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii: 6. Pionierii informaticii românești – Universitatea din București.

• Volumul IV (Computing: Dezvoltare și impact) cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 7-10): 7. Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții; 8. Dezvoltarea și impactul informaticii în România; 9. Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE); 10. Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018.







În volumul III, cap. 6 sunt prezentați pionieri ai informaticii românești de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil, în anul 1962), Universitatea din București:
1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești și colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil
2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil și unul din primii profesori de informatică
3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români
4. Dragoș Vaida: matematica și informatica, în consonanță
5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un inițiator și dezvoltator de cercetări în simularea stochastică
6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană
7. Luminiţa State, un discipol al lui Gr. C. Moisil
8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești
9. Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești
10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician
11. Ioan Tomescu, creator al școlii românești de teoria grafurilor
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii
13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii românești
14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician inițiator al modelului de Membrane Computing: P systems
15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuții în teoria algoritmică a informației și calcul cuantic
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor și tehnicilor de programare
17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale și prelucrării limbajului natural
18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy și de teoria combinatorică
19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale și al structurilor matematice discrete
20. Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni
21. Tudor Bălănescu, Șerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică și formalizată a metodologiilor de programare
22. Ioan Roșca, un matematician expert în metode numerice și metoda elementului finit
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining și Inteligența Articială
24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică și cercetări operaționale
25. Ștefan Ștefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi și prelucrări de date
26. Marin Popa, un matematician expert în rețele Petri și rețele de calculatoare, formator al generațiilor de informaticieni
27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor și al algebrelor universale
28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligența artificială și tehnologii e-Learning
29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligența artificială și în geometria computațională
30. Mihaela Malița, un informatician al inteligenței artificiale și al tehnologiilor
31. Monica Tătărâm, un formator al generațiilor de informaticieni
32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generațiilor de informaticieni
33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii românești
34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii românești
35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii românești
36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni
37. Mihail Cherciu, un formator al generațiilor de informaticieni
38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician
39. Mircea Adam, un formator al generațiilor de informaticieni
40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician
41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician
42. Petre Preoteasa, matematician-informatician
43. Constantina Ioan, matematician-informatician

În volumul IV, cap. 8 “Dezvoltarea și impactul informaticii în România” descrie multe instituții din România ce au avut un aport în dezvoltarea informaticii și IT în România:

Instituții: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA), Institutul de Tehnică de calcul (ITC), Institutul Central de Informatică (ICI), Institutul de Calcul Cluj-Napoca, Centrul de Calcul al Universității “Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică din Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială “Mihai Drăgănescu” (ICIA).

Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE): Perioada de informatizare a României (1965-1980), Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic, Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi Servicii (SAS) Sibiu, Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE), Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii informatice Brăila - S.A., Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iuliai (CTCE)/SSI Alba Iulia, Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași

Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social: Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR), Alfa Software Cluj-Napoca, Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti, Cometa București, CRIsoft Brașov, SOFTWIN Group București, Compania SIVECO Romănia București, Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES), InfoTim (CTCE)/ETA2U Timișoara, Romsym Data București, Societatea Națională de Informatică (Softlead), Firma Advanced Technology Systems (ATS) Târgoviște, BITsoftware Brașov, Softeh Plus București, Else Digital Solutions București, TotalSoft București, Prosoft Solutions (PSS) București, Indaco Systems București, AttoSOFT Galați, Nexus Media Iași, Infomedia Pro București, Integrisoft București, Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS);

Alte firme de informatică și IT: AMBO, ARI-Studio, AROBS, Artia Soft, Atlas Systems, AuraPortal, Avira, Axes Software, Axiologic SaaS, Axsys Romania, BrainLabs Media, Business Logic Software, BusinessView Software, CIEL România, Computaris, CS Vision, eMAG, Magister Software, RADCOM, Romanian Software, SAS GRUP, ScribSoftware, Senior Software, SETRIO, ZITEC.

Mai multe informații găsiți la adresa web www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019 , http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-2020

Bibliografie
1. Marin Vlada (coord.), „Istoria Informaticii Românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii”, Editura MATRIXROM, 2019-2020, Vol. I, Computing – Contextul internațional (Capitolul 1), Vol. II, Computing – Contextul național (Capitolul 2), Vol. III, Computing – Apariție și dezvoltare (Capitolele 3 – 6), Vol. IV, Computing – Dezvoltare și impact (Capitolele 7 – 10)
2. Proiectul ROINFO - 2018/2020 "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT" - http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir
3. "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri
4. Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020. Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2) : Iulie 2019 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
5. A II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni - 26 sept. 2019, amf. S. Haret - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/gen-info
6. Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 – activități de elaborare, promovare și diseminare - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act
7. Noi rezultate obținute în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics”: “descifrarea” fenomenului informaticii românești. Tipărirea volumelor III (cap. 3-6) și IV (cap. 7-10): 2020 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-2020
8. Proiectul ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” și promovarea istoriei informaticii romănești - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-despre