CNIV 2020

Proiectul ROINFO - Pionierii informaticii românești


Dezvoltarea Computing IT/Informatică în România: Etape

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”

BUCUREȘTI 12 IANUARIE 2020, CNIV România
Proiectul ROINFO 2018-2020 - www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
Conf. dr. Marin Vlada*, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/

---------------
*membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei "Studii și Comunicări", Academia Română - http://unibuc.ro/user/marin.vlada

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, Proiectul ROINFO - Pionierii informaticii românești: Etape. Dezvoltarea Computing IT/Informatică în România - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/pionieri-ro


Definiție. Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):

  1. studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  2. dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  3. utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  4. promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  5. promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)

1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI

În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume Principia Mathematica ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939)

Astăzi, se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“ (1938, 1939), la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini). Acesta stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., elaborând ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire cibernetic, inventând o nouă știință: Cibernetica.

3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ

În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind Teoria circuitelor de comutație – după nr. de articole (Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).

4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI

În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) - Măgurele. 

5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE DE CALCULATOARE ÎN LUME

 ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

Mai multe informații găsiți la adresa web www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019