CNIV 2020

Pionierat în Computing la Universitatea Politehnica București


Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic București

BUCUREȘTI 07 IULIE 2020, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, Pionierat în Computing la Universitatea Politehnica București, http://c3.cniv.ro/?q=2020/upb50 , accesat 2020


Capitolul „Dezvoltarea industriei de calculatoare în România” inclus în volumul III Istoria informaticii românești. Articole complete de Prof. Dr. Nicolae Țăpuș „Sisteme de calcul românești și dezvoltarea calculatoarelor”, capitolul III, Dezvoltarea calculatoarelor în România, în Florin Gheorghe Filip (coord.), Știinţa şi Tehnologia Informaţiei în România, Editura Academiei Române, 2018, respectiv în Marin Vlada (coord), cap. 3, vol. III, Istoria informaticii românești, 2020. De asemenea, în volumul IV, cap. 7 „Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții” a fost conceput pentru a scoate în evidență aspectul privind „Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT” în regiunile din România, unde avem dovezi și acțiuni de pionierat în domeniul informaticii și IT: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Craiova.


Din cuprins: SISTEME CU TUBURI ELECTRONICE (CIFA 1, Calculatorul Institutului de Fizică Atomică București – 1957, MECIPT, Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timişoara – 1961, DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj – 1963, MAC 1 (Maşină Analogică de Calcul 1, Catedra de calculatoare din București – 1965); SISTEME CU TRANZISTOARE (CET 500, Calculatorul Electronic Tranzistorizat (1964-1966), Institutul de Fizică Atomică București, DACICC-200 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj – 1968), CETA (Calculator Electronic Tranzistorizat Automatizat – 1972, Catedra de Calculatoare din Institutul Politehnic Timișoara); SISTEME CU CIRCUITE INTEGRATE (Sistemele FELIX C-256, C-512 și FELIX 1024. Ca urmare a strategiei naționale de dotare cu echipamente de calcul, în anul 1970 s-a cumpărat din Franța licența de fabricație în România a calculatorului IRIS 50 și astfel a început producția calculatorulului FELIX C-256, Microcalculatorul MC1 proiectat în 1972-1973); SISTEME CU MICROPROCESOARE (Microcalculatorul FELIX MC 8 - 1975, Microcalculatorul FELIX M18 - 1976); MINICALCULATOARE (familia de minicalculatoare INDEPENDENT I100, I102F, I106 (1977), DIAGRAM (1981) - Diagram este un microcalculator grafic interactiv, proiectat în 1981, Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Institutul Politehnic București); CALCULATOARE PERSONALE PROFESIONALE (microsistemul FELIX M-216 - 1982, microcalculatorul FELIX-PC - 1984, DIALISP - 1984); CALCULATOARE PERSONALE (microcalculatorul personal aMIC – 1984, microcalculatorul personal HC-85 – 1985, PRAE - 1985, TIM-S – 1986, CoBra (Computer BRAŞOV) – 1988, HC 88 / HC90 / HC91 / HC2000 - sisteme de tip Home Computer produse la ICE -1988.

Repere istorice
În lume, adevărata dezvoltare tehnologică în domeniul informaticii a avut loc în ultimii 70 de ani, evoluția având o curbă mai mult decât exponențială. Putem spune că echipamentul de calcul de ieri, astăzi este vechi, iar mâine este istorie. Dezvoltarea tehnicii de calcul în România a fost sincronizată cu evoluția pe plan mondial a acestui domeniu, la un moment dat România fiind a opta țară care producea sisteme de calcul, și mulți specialiști români au participat direct sau indirect la această evoluție. Preocupările și realizările pe plan mondial s-au reflectat în cercetările întreprinse în țara noastră.



Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic București

  • Perioada 1962-1969 – Contextul internațional și național privind apariția calculatoarelor electonice. Cercetările acad. Grigore C. Moisil, creator al şcolii românești de teorie a schemelor cu contacte şi relee, înconjurat de matematicieni și ingineri, au deteminat crearea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), primul din România în învăţământul superior – în anul 1962, și dotarea cu un calculator american IBM 360/30, în anul 1968.
  • Anul 1967 – S-a înființat Secţia de „Calculatoare” începând cu primul semestru al anului universitar 1967 – 1968 la Facultatea de Automatică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Înființarea catedrei a fost ca o preocuparea a Facultăţii de Automatică – unde funcţiona ca prodecan profesorul Adrian Petrescu, cât şi a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, unde profesorul Mircea Petrescu era şeful al Catedrei de tuburi electronice şi tranzistoare.
  • Anul 1969 – S-a înființat Catedra de Calculatoare la Facultatea de Automatică –Institutul Politehnic din Bucureşti – anul universitar 1967/1968, ca urmare a preocupărilor anterioare de cercetare – proiectare şi de construcţie de echipamente de calcul. În acest caz înfiinţarea Catedrei a fost precedată de realizarea calculatorului MAC-1 de către profesorul Adrian Petrescu împreună cu alți colegi. Primul Stat de funcţiuni al noii Catedre a inclus pe proaspeţii absolvenţi Valentin Cristea, Cristian Giumale şi Marian Dobre (de la Facultatea de Automatică), Şerban Petrescu şi Dan Ciocan (de la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii). În anul 1972, absolvenţii (generația 1967-1972) Nicolae Ţăpuş şi Eugenia Kalisz s-au alăturat colectivului de cadre didactice din Catedra de Calculatoare.
  • Anul 1970 – S-a înființat Centrul de Calcul.